marți, 5 mai 2009

Livin' la vida moca

N-am mai activat [iarasi] de ceva vreme pe blogger. De fapt, n-am mai activat in general. Am intrat intr-o stare de hibernare psihosociofiziologica. Adica nu fac nimic. De dimineata pana seara. Si, pana duminica, de dimineata pana a doua zi dimineata. Bacu vine. Eu numar zilele. Se imputineaza. Numar in gand pana le 12 mai. Si ma gandesc ca din ziua aia mai e o luna. Deja de banchet ma desparte mai putin de o luna. Si imi vin in memorie amintiri din anii trecuti, cu rochii, tocuri si costume perindandu-se prin liceu la atestate si protocol si pe vizavi de Continental. Ce bine ca facem la Red Sky. N-o sa se mai holbeze toata fucking calea Calarasilor la cnnb-istii veniti, for once in a lifetime, la patru bolduri.
Vine atestatu. De lucrare nu m-am apucat. Adica m-am apucat, dar nu de ce trebuia. Si ar face bine s-o termine aia de-a unspea. Ca s-o folosesc io.
Vine teza la romana. E luni, si eu n-am invatat. Am si ramas fara resursele dupa care planuiam sa ma apuc de invatat. N-am mai lucrat la mate de nu mai stiu cand. Am uitat si franceza pe care o stiam. La engleza nu am vazut nici cum arata o varianta. Iar pe alea de fizica le-am pus pe gratar, in Costinesti.
A, da. Am fost la mare. In slavitul White Horse. De dimineata pana seara. Not as impressed as I should have been, if I were to take into consideration all the wow's and omg's samd. Ma asteptam sa aiba macar club si pe dinauntru, nu sa fie numai terasa. Si sa aiba o scena mai mare, si un ring acatarii pentru pogo, dat din cap si dans cand e cazul. Si in nici un caz nu am sa mai fac ce am facut deja, anume sa imi pierd o zi din viata acolo. Da frate, super tare White Horse-u', dar nu cat sa stai cu orele in el. O bere, doua, hai suficiente cat sa poti sa iesi pe picioarele tale, si gata. Plimbat pe plaja noaptea, ok. Asta imi place. Chit ca nu imi place marea. Io mi-s o munteanca. Urasc baraganul meu de bastina. Nu imi plac chestiile mari si plate. Ca marea, asa. Dar am putut s-o inghit, cu destula placere chiar, vazuta de sus de pe o faleza din capatul Costinestiului. Si aia mi-a placut. Ce mi-a mai placut? Hmmm. Ca am plecat de-acasa. Si ca mi-am luat rochite. Reduse, asa ca de 1 mai muncitoresc. Una peste alta, imi ajunge marea pe anul asta zic eu. N-am mai vazut-o de patru ani. Deja am luat o supradoza. Eu vreau la munte. Pana dupa admitere, n-am sa pup. Dar daca tot se apropie cu pasi asa repezi, cred ca ar trebui sa-mi fac bagajele de pe acum ca sa fiu eu sigura ca plec. Si sa sun si la Sighisoara, sa rezerv un pat. Ca anul asta nu ma mai intorc la miezul noptii. Ma fac pasare de noapte, plec la apus si ne mai vedem la rasarit. Si inca o tura asa, dupa-amiaza la micul dejun. Abia astept. Si dupa, Bucale. Si da-te Alice cu capul de sus, foarte sus.
Cum tot daca n-ar fi nu s-ar povesti, nu povestesc de la mare, ca nu prea am ce. Oi fi avand, si am uitat. Am avut secvente torpila, secvente treaza, secvente plina de draci, secvente hetero si secvente foarte gay. Si mi le amintesc, evident, secvential. Mi-e atat de tarsa de teza, incat cred ca o sa inchid blogul pana in anul 1.
Noapte buna.